Vin

Articolele 1-12 din 459

pe pagină
Setați descendent

Articolele 1-12 din 459

pe pagină
Setați descendent

Despre vin

Vinul este o bautura alcoolica de minimum 8,5 vol. %, obtinuta prin fermentatia mustului de struguri. In timpul procesului, este interzisa folosirea de extracte sau aromatizarea lui, cu exceptia celei datorate contactului cu butoaiele din lemn de stejar, in care se pastreaza.

Vinul este o parte importanta a mesei, mai ales a cinei. Are un pret mic, gust bun, poate fi folosit drept condiment si este sanatos, bineinteles in cantitati moderate. In plus, un vin potrivit poate chiar imbunatati aroma alimentelor consumate, contracarand gusturile puternic sarate sau amare si curatand palatul.

Istoria vinului

Desi vinul a aparut pentru prima data in Mesopotamia, Caucaz si Egipt, grecii sunt cei care l-au transformat intr-un produs foarte popular in tot bazinul mediteraneean. Acestia au si un zeu al vinului, Dionysos, caruia ii dedicau numeroase banchete. Vinul stimula creativitatea, drept dovada ca Dionysos a fost si zeul raspunzator de aparitia teatrului.

In antichitate, aceasta bautura a fost legata de divinitati, jucand un rol important in religiile orientale. De-abia ulterior el a capatat semnificatia de produs de larg consum in aceasta zona. Datorita lui Jacques-Yves Cousteau, s-a descoperit un fel de gem de vin, in navele scufundate in Marea Mediterana. Vinurile antice erau depozitate in amfore din ceramica, cu picior ascutit, infipte intr-un pat de nisip. Acestea erau capacite cu smoala. Ulterior, din cauza porozitatii vasului si a temperaturii ridicate, apa se evapora si vinul ajungea un fel de gem foarte gustos, conform cercetatorului francez. Acest gem era combinat, la banchete, cu apa si cu miere, pentru ca altfel era foarte acru. Cu cat era mai concentrat, cu atat era mai tare. Pe langa efectul relaxant, vinul avea un rol in digestie, deoarece alimentatia grecilor se baza foarte mult pe uleiul de masline, care este destul de gras.

Romanii au preluat vinul de la greci, dar nu il conumau rece ca acestia, ci cald, indiferent de anotimp, deoarece considerau ca ce eliminam din corp cald trebuie sa intre tot cald in corp. Şi acest popor cuceritor dedica multe festivitati regelui vinului, care in cultura romana se numea Bachus.

Vinul a fost adoptat de toate cultele din antichitate, chiar si de crestinism, religie derivata dintr-o secta iudaica. Evreii foloseau vinul in ritualurile sacre, iar crestinii l-au preluat de la ei, transformandu-l simbolic in sangele Domnului.

Tipuri de vin

Vinurile se clasifica astfel:

Propriu-zise sau linistite:

  • vin de masa;
  • vin cu indicatie geografica (IG);
  • vin cu denumire de origine controlata (DOC).

Speciale:

  • spumoase (cu dioxid de carbon adaugat):
  • vin spumant (cu dioxid de carbon exclusiv endogen si presiune de minimum 3,5 bari).

Aromatizate:

  • vin pelin;
  • vermut;

Nearomatizate:

  • vin licoros;
  • vin de tip oxidativ.

In functie de culoare pot fi:

  • vin alb;
  • vin rose;
  • vin rosu.

In functie de cantitatea de zahar:

  • seci, cu cel mult 4 g/l zahar rezidual;
  • demiseci, cu 4,1-12 g/l zahar rezidual;
  • demidulci, cu 12,1-50 g/l zahar rezidual;
  • dulci, cu peste 50 g/l zahar rezidual;

In functie de stadiul de maturare a strugurilor si de calitatea lor la cules:

  • vin cu denumire de origine controlata din struguri culesi la maturitate deplina (DOC-CMD);
  • vin cu denumire de origine controlata din struguri culesi tarziu (DOC-CT);
  • vin cu denumire de origine controlata din struguri culesi la innobilarea boabelor (DOC-CIB).

Servirea vinului

La fel cum vinul poate imbunatati gustul mancarii, la fel il poate altera, de aceea este important sa stii cum alegi din depozit vinul potrivit luand in considerare tipul de struguri din care provine vinul, locul in care au fost stocati strugurii, vechimea vinului, consistenta, aroma si multe alte criterii. Nu este o sarcina usoara, unii oameni dezvoltandu-si o cariera in acest domeniu. Totusi, cu putina documentare si putin antrenament, si tu poti sa faci o alegere buna in ceea ce priveste vinul pe care il servesti la masa:

  1. Consistenta. Un vin cu gust puternic trebuie alaturat unor mancaruri cu arome pe masura. Altfel, risti ca gustul vinului sa il “acopere” pe cel al mancarii.
  2. Aroma. Intotdeauna un vin dulce trebuie potrivit cu desertul sau cu felurile principale dulcege, iar vinul mai sec cu mancaruri sarate sau condimentate. In plus, aroma acestei bauturi trebuie sa fie mai puternica decat cea a mancarii pentru a evita senzatia de acreala in gura.
  3. Concentratia de alcool. Mesele trebuie acompaniate de un vin cu o concentratie cat mai mica de alcool.
  4. Culoarea. In general, e mai bine sa asociezi vinurile cu mancaruri de aceasi culoare: vinurile albe cu carnuri albe si vinurile rosii cu carnuri rosii.
  5. Preferinte personale. Chiar daca tu alegi vinul in functie de meniul pe care l-ai compus pentru o cina cu prietenii, trebuie sa stii ca trebuie sa tii cont si de preferintele lor. Daca ai prieteni care beau doar vin rosu, degeaba le oferi din depozit un vin alb care merge la fructele de mare pe care le-ai gatit pentru ei.
  6. Combinatii suprinzatoare. Chiar daca ti-am enumerat niste reguli, nu trebuie sa tii cont mereu de ele. Poti experiementa cu vinurile si mancarurile preferate si poti obtine rezultate foarte satisfacatoare.